Clădirea Administrației Sectorului 6 a Finanțelor Publice – ANAF de pe strada Popa Tatu nr. 7-9 – ascunde un secret. Nu unul financiar, ci unul istoric: pe acest loc a funcționat la începutul secolului al XX-lea primul dispensar gratuit din București, fondat de Fericitul Vladimir Ghika și susținut de Regina Elisabeta.
„O lecție de caritate”
Dispensarul a fost deschis la inițiativa și prin contribuția nemijlocită a lui Vladimir Ghika (1873-1954), prinț, preot și martir. Nepot al Domnitorului Moldovei Grigore Alexandru Ghika, înainte de a fi hirotonit preot catolic, Vladimir Ghika a desfășurat o intensă activitate caritativă, devenind, așa cum el însuși mărturisește, fondatorul primelor opere catolice de caritate din România.
„Scopul dispensarului: să-i ajute pe săracii abandonați din această țară; să dea o lecție de caritate unei societăți… care ignoră ce este aceasta.” (Vladimir Ghika)
Cu sprijinul Fiicelor Carității ale Sfântului Vincențiu de Paul, pe care le-a adus la București, a luat naștere dispensarul gratuit numit Bethleem Mariae, care și-a deschis porțile la 20 iunie 1906 în Calea Griviței nr. 254. Astăzi, clădirea din Calea Griviței în care a funcționat inițial dispensarul nu mai există; locul care în anul 1906 purta numărul poștal 254 este situat în prezent între numerele 176 și 176B pe Calea Griviței.
Fiicele Carității, primele asistente medicale voluntare
Susținerea financiară a Fiicelor Carității a fost asigurată de Ghika din bugetul propriu, iar la finanțarea constantă a proiectului a contribuit un grup de doamne de caritate cooptat din înalta societate a Bucureștiului, precum familiile Bibescu, Bayens, Pâcleanu. Vladimir Ghika a supravegheat personal toate detaliile legate de organizare și de cooptare a colaboratorilor.
„Printre surorile care să fie trimise în România, aș vedea-o cu mare plăcere în fruntea misiunii pe sora Pucci, pe care am avut fericirea de a o cunoaște și de a o aprecia la justa sa valoare la Salonic. Ea a devenit deja prietena mamei mele, prima personalitate a țării și decana societății noastre… și are zelul, spiritul de inițiativă și sfânta îndrăzneală, unită cu multă experiență, pentru a începe ceva într-un teritoriu nou. Alături de ea putem aduce o soră din Constantinopol… care cunoaşte bine limba română. A treia soră, cum este vorba de un dispensar, poate fi o albaneză cu caracter puternic, expertă în a exersa iubirea de aproapele prin extracția dinților bolnavi; gurile… de renume i-ar crea curând o popularitate solidă și cu ea nu va fi chip să aibă cineva un dinte contra surorilor.” (Vladimir Ghika)
Consultații cu descoperitorul insulinei
Proiectul a beneficiat de sprijinul doctorului Nicolae Paulescu, descoperitorul hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu „insulină”. Doctorul Paulescu a facilitat obținerea autorizației de funcționare și a trimis câțiva medici și laboranți. După inaugurarea dispensarului, Paulescu însuși dădea consultații acolo de două ori pe săptămână. Se făceau și vizite medicale la domiciliu, îngreunate de distanțele mari din Bucureștiul alcătuit din multe cartiere cu case și grădini.
„Aceste consultații au avut un succes dincolo de orice așteptare. De la 7, câte au fost în prima zi, 28, a doua, au ajuns, la a cea de-a noua ședință, la 167, iar la cea de-a zecea, în sărbătoarea Sfântului Vincențiu [patronul operei de caritate] au urcat până la 210 (este limita maximă pentru îngrijirile ce le putem acorda în decursul unei dimineți).” (Vladimir Ghika)
-
- Sora Pucci
-
- Fericitul Vladimir Ghika
Vindecarea trupului și a sufletului
Întreprinderea lui Ghika își propunea să se ocupe deopotrivă de trupul și de sufletul pacienților. În timp ce medicina trata bolile trupești al săracilor care treceau pragul așezământului de caritate, arta și Sfânta Scriptură erau doctorii de suflete: pereții sălii de așteptare a dispensarului erau decorați cu citate din evanghelii și cu ilustrații ale Fericirilor enunțate de Mântuitorul în Predica de pe Munte.
„Textul celor opt fericiri, purtate fiecare de câte un înger, va fi pus la vedere pe pereții dispensarului. În timpul lungii așteptări a săracilor, care intră unul după altul la consultație, fiecare la rândul său – și acel rând e uneori lung, cu mai bine de 200 de pacienți – am stabilit în anticameră un mic serviciu de alocuțiuni despre sensul, buna folosire și valoarea suferinței în unire cu Dumnezeu – despre puterea rugăciunii pentru vindecarea trupului și a sufletului, despre lecția de caritate dată aici de atâtea suflete devotate…” (Vladimir Ghika)
33 000 de consultații în doi ani și jumătate
În 1907, spațiul din Calea Griviței devine neîncăpător și dispensarul se mută în str. Popa Tatu nr. 5. Un bilanț alcătuit în finele anului 1908, la doi ani și jumătate de la deschiderea dispensarului, înregistrează aproximativ 11 000 de beneficiari ai serviciilor medicale. Surorile consultau pe toți care se prezentau, indiferent naționalitate și confesiune: numărul total al consultațiilor ajunsese la aproximativ 33 000.
În locația din Popa Tatu, dispensarul dispunea și de o sală de chirurgie, de o farmacie și de un apartament destinat surorilor, cu o modestă capelă.
Vizita Reginei Elisabeta
În ianuarie 1907, Regina Elisabeta, însoțită de o suită de doamne din înalta societate, a vizitat dispensarul.
„Regina Elisabeta a sosit la noi exact la ora indicată, unsprezece dimineața. A fost de o bunătate și amabilitate greu de redat în cuvinte; vizita sa a fost departe de a fi o vizită de curtoazie și de o formalitate; a arătat un viu interes față de tot; intrând, a depus, cu foarte mare discreție, o bogată ofrandă la picioarele Pruncului Isus, apoi s-a arătat foarte mulțumită de ieslea noastră, observând cele mai mici detalii. A cerut să viziteze dispensarul, mica farmacie, sala de chirurgie și s-a arătat încântată de ordine, curățenie, organizare etc. Am fost încântată să-i prezint doamnele și domnișoarele care ne ajută la prepararea și distribuirea medicamentelor, pansamentelor etc. A avut pentru tot și pentru toate un surâs, un cuvânt de bunăvoință. A vrut să viziteze și apartamentul nostru, începând cu modesta noastră capelă… A mers la bucătărie, la sala de mese și peste tot a avut un cuvânt amabil, arătând o mare satisfacție. Ne-a spus, de asemenea: „Mi s-a povestit că o bătrână paralizată pe care ați vizitat-o i-a spus după aceea uneia din doamnele noastre: «Au venit să mă viziteze niște îngeri cu aripi albe».” (Sora Pucci, directoarea dispensarului)
Medaliat de Regele Carol
Personalul dispensarului organizat la București de Vladimir Ghika s-a implicat și în alte proiecte de caritate ale vremii: a organizat serviciul de ambulanță pentru victimele răscoalei țărănești din 1907 și a asigurat asistența medicală în lazaretul de holeră de la Zimnicea și în spitalul de campanie al Celui de-al Doilea Război Balcanic.
În semn de prețuire a slujirii sale, Regele Carol i-a acordat civilului Vladimir Ghika singura medalie militară din campania respectivă.
