Contemplație și apostolat: cele două chemări ale Ordinului Carmelitanilor Desculți își dau întâlnire la Ciofliceni, în cel mai mare sanctuar marian din Muntenia, care, alături de celelalte trei din România (de la Cacica, Maria Radna și Șumuleu Ciuc), este loc de închinare către Maica Domnului, ocrotitoarea României. Biserica mănăstirii este unică în România, îmbinând în mod armonios influențe artistice orientale și occidentale.
„În sanctuare, se poate observa cum Maria îi adună în jurul său pe fiii care cu atâta trudă vin ca pelerini pentru a vedea și a se lăsa priviți de ea. Acolo găsesc puterea lui Dumnezeu pentru a suporta suferințele și oboselile vieții.”
Papa Francisc
În mănăstirea carmelitană de la Ciofliceni viețuiesc patru preoți-călugări italieni, toți vorbitori de limba română. Unul dintre aceștia, părintele Tarcisio Favaro, se roagă nu numai cu cuvintele, dar și cu arta lui, el fiind autorul celor 14 medalioane ale Căii Crucii prezente în sanctuar.
Consacrarea bisericii de la liziera pădurii Snagov s-a făcut în 2015. Concepția arhitecturală și iconografică a întregului ansamblu (alcătuit din biserică, mănăstirea fraților, casa de oaspeți și centrul de conferințe) valorizează elemente ale culturii și spiritualității răsăritene.
Astfel, clădirile urmează linia stilului neoromânesc, iar decorul interior al lăcașului de cult este dominat de siluetele mozaicului bizantin plăsmuit de preotul-artist Marko Ivan Rupnik, care a calificat edificiul ca fiind „cea mai reușită, din punct de vedere arhitectural și teologic, dintre construcțiile religioase moderne din Europa”.
Pelerinajul anual al Arhidiecezei Romano-Catolice de București către sanctuar are loc la fiecare început de septembrie.
